Intro

Singura pârghie care poate răsturna cu adevărat absurdul, este numai aceea care sprijină solid pe logică.

joi, 7 aprilie 2016

Să presupunem că...

1. Gândeşti un anumit program cu implementare la nivel naţional – bun şi sănătos din punct de vedere conceptual, însă în fapt, un excelent vehicul de îmbogăţire pe căi cât se poate de ilicite, pentru o mulţime de ploşniţe;

2. Faci nişte proiecte de căcat;

3. Construieşti în bătaie de joc;

4. Furi cât se poate în toate etapele proiectului;

5. Te pişi pe cât mai multe legi cu putinţă;

6. Acoperi tot acest puroi cu fel şi fel de foi care spun că totul este OK;

7. Aştepţi în linişte să iasă obiectivele din garanţie şi apoi fie îngropi în reparaţia lor căruţe de bani, fie începi să le demolezi – două alte potenţiale surse de venit pentru tot soiul de dubioşi;

8. Întreţii tot acest circuit infect şi ilegal mai bine de zece ani, permiţând cheltuirea anapoda a câtorva sute bune de milioane de euro, bani cu care cu siguranţă s-ar fi putut face fie lucruri mai utile, fie acelaşi gen de lucruri, însă mult mai cu cap şi fără să se fure chiar ca în codru;

9. Nu numai că nu opreşti această mizerie, dar mai mult, o şi încurajezi, încredinţând aceloraşi persoane şi instituţii, noi şi noi proiecte pe care să le facă muci;

10. Apoi, la final, toată lumea pleacă fericită, liniştită şi ceva mai bogată acasă, iar Direcţia PLM aleargă după cai morţi să le ia potcoavele, invocând lipsa de personal şi presiunile la care este supusă, în vreme ce foile care acoperă toate aceste ilegalităţi, au pe ele semnături de oameni încă vii, oameni care ar putea intra pentru ani mulţi, şi din ale căror bunuri s-ar putea recupera o parte din imensele prejudicii. 
E', ce ziceţi, mă pricep?

Aş avea stofă de om de afaceri de succes?

...sau măcar de ministru'?